Despre reconversia profesională. De ce da? De ce nu?

În ultima perioadă, reconversia profesională a devenit un subiect foarte tentant pentru multe persoane. Indiferent de vârstă sau de etapa profesională în care se află, mulți oameni se gândesc să lase în urmă ceea ce au început pentru un domeniu nou. Unii dintre ei sunt tineri care abia au intrat la facultate și după prima sesiune își dau seama că specializarea aleasă nu este deloc pentru ei. Alții termină studiile și regretă că nu le-au lăsat în urma pentru adevărata pasiune. Există persoane care apucă să lucreze după absolvire câțiva ani, dar își dau seama că totul este în zadar pentru că își doresc altceva. Și dupa 30-35 de ani, unii oameni afirmă că s-au regăsit spiritual și au nevoie de complet altă carieră pentru a fi fericiți.

Consider că reconversia profesională este de luat în calcul într-un singur caz.

Dacă domeniul în care lucrezi acum nu te mulțumește sufletește și nu ești fericit cu ceea ce faci, gândește-te serios la  ceea ce te-ar motiva și optează cât mai repede pentru reconversie profesională. 

Fericirea este cel mai important aspect. Mai important decât banii, potențialele oportunități sau orice alte aspecte. Petrecem mai mult de opt ore pe zi lucrând și este esențial ca în majoritatea timpului petrecut muncind să fim fericiți. Dacă simți că viața ta este un calvar, nu ai de ce să rămâi în acest punct.

Fericirea personală este singurul motiv pentru care eu te-aș sfătui să te gândești să schimbi macazul. Însă orice alte motive, nu sunt justificate pentru a face acest lucru. Să-ți explic și de ce:

Feet and two arrows painted on an asphalt road

După ani de zile de întrebări, am tras concluzia că perseverența și consecvența în carieră sunt cele mai importante calități pe care le poți dezvolta. Mai mult decât ambiția. Mai mult decât flerul de a simți anumite oportunități. Mai mult decât orice talent pe care l-ai putea avea.

Știi de ce?

Pentru că fără ele e ca și cum urci cu mașina pe o pantă care devine din ce în ce mai abruptă și la un moment dat te întrebi de ce nu mai ai demarajul de la bază. În loc să dai o treaptă de viteză inferioară, tu te întorci pe liber înapoi pe aceeași pantă. Și te bucuri de schimbare pe moment. Ai demaraj, ai găsit altă idee. Alt job. Ți-ai schimbat cariera. Doar că ajungi la bază și trebuie să o iei de la capăt. Pierzi atât demarajul, cât și distanța parcursă până atunci. 

Poate vei spune că există scurtături. Există da. Dar întotdeauna va trebui să urci cândva rampa. Las-o mai ușor. Urcă încet, dar sigur. Este mai ușor să perseverezi în ceva unde ai început să ai realizări și să acumulezi competență și recunoaștere. Decât să schimbi macazul cu totul. Plictiseala, dificultățile progresului, eșecurile ce apar în mod inevitabil sau dorința de a avansa cu o viteză mult mai mare nu sunt în niciun caz motive întemeiate pentru a renunța la tot ceea ce ai construit în cariera ta până acum. Ți se pare că alții câștigă mai mulți bani și muncesc mai puțin? Ți se pare că în alte domenii oportunitățile sunt mai multe? Ai senzația că alții ajung pe funcții mai înalte doar pentru că nu lucrează pe aceeași ramură ca și tine? S-ar putea să ai dreptate, în multe dintre aceste cazuri. Însă, nu uita că orice început este teribil de greu. Chiar dacă ai impresia că nu vei începe de la 0 într-un domeniu nou, pentru că îți vei transfera toate abilitățile și competențele obținute până acum, să știi că viața nu-ți oferă nimic pe gratis. Întotdeauna va trebui să plătești “prețul de transfer”. De cele mai multe ori, taxa este reprezentată de foarte mult timp. Răbdare. Și nu de puține ori, transferul se plătește și cu bani. Investiții financiare într-o carieră pe care  nu ești sigur dacă ți-o dorești cu adevărat sau o dorești pentru că e la modă sau ți se pare o cale mai facilă decât cea urmată până acum.

Din punctul meu de vedere ar trebui să reții că întotdeauna e mai bine să pierzi din demaraj decât să pierzi tot drumul făcut până acum! 

Comments