Multe lucruri se pot soluționa relativ ușor în viața profesională atunci când știi exact ce îți dorești să faci și mai ales unde ți-ai dori să ajungi. Însă există o problemă destul de gravă pe care dacă o ai și tu, ai face bine să începi de aici. Primesc extrem de multe mesaje de la tineri (uneori mai tineri ca mine, alteori nu) legat de faptul că nu au nicio motivație la jobul existent. Sau dacă nu au un job, întâmpină dificultăți în a căuta un job anume pentru că nu ai nici cea mai vagă idee despre ce le-ar plăcea să facă în viața lor profesională. Din păcate, cea mai des întâlnită rezolvare pe care aceștia o găsesc este să sară de la un job la altul. De la un domeniu la altul. La prima dificultate întâmpinată în cadrul unui loc de muncă renunță spunând că nu li se potrivea sau că nu le plăcea absolut nimic acolo. După multiple astfel de salturi ajung la o depresie destul de gravă și concluzionează că fie nu sunt buni la nimic, fie nimic nu îi atrage pe lumea asta.
Dacă și tu întâmpini problema asta, probabil că deja ai trecut prin următoarele stări:
- Consideri că adevărata pasiune vine ca un fulger, încă din copilărie. La un moment dat pui mâna pe o chitară și deja te proiectezi peste 20 de ani ca un rock star. Ai senzația ca dacă nu ai simțit o pasiune cum te străpunge încă de la o vârstă foarte tânără, înseamnă că pur și simplu, ai avut ghinion.
- Ești convins că unii oameni sunt înzestrați cu un talent și alții au avut ghinion. Printre cei cu ghinion te afli și tu
- Ești de părere că sistemul educațional din România nu ți-a permis niciodată să-ți descoperi adevărata vocație în viață
- Ai tras deja concluzia că munca este doar un mijloc prin care poți face rost de bani pentru adevăratele plăceri ale vieții. Nu consideri că munca poate fi și o pasiune
- Dacă îți faci treaba bine, este suficient. Nu simți nevoia să-ți dezvolți abilități în plus
- Te plictisești repede. Există oameni foarte consecvenți. Bravo lor. Dar tu nu ești printre ei. De multe ori le dai lecții prietenilor tăi despre trăirea momentului. Dacă ți s-a luat de un job, pur și simplu, îl schimbi
- Viața ta profesională nu are un scop în sine. Nu știi unde vrei să ajungi și nici nu te interesează prea mult. Salariul de la finalul lunii este suficient.
Dacă ai simțit multe dintre aceste aspecte menționate mai sus sau chiar pe toate, este clar că încă nu ai ajuns la nivelul la care să-ți descoperi pasiunea care să te motiveze. Indiferent de vârsta pe care o ai, îți spun din start că nu este o tragedie faptul că nu ai întâlnit-o până acum. Tragedie ar fi să continui în acest fel și să nu-ți pese. De aceea, te rog, să citești cu răbdare ceea ce te sfătuiesc să faci. Te asigur că dacă te vei gândi cu atenție și vei înțelege, viața ta se va schimba foarte mult:
1) Rareori pasiunea apare ca un fulger care te zguduie din cap până în picioare. Da, se întâmplă și asta. Și da, probabil cei care au simțit asta au fost niște norocoși. E ca în dragoste. Unii se îndrăgostesc la prima vedere și relația lor durează o viață întreagă. Unii se îndrăgostesc și le trece la fel de repede. Însă, cel mai des, în construirea unui cuplu există un timp în care realizezi că îți place de cealaltă persoană. Însă, de obicei, pasiunea se conturează în timp. Și aici vorbim de ani buni, nu de zile de introspecție. Pentru că întâi de toate apare…
2) ….Interesul.
Încearcă să-ți aduci aminte de perioada copilăriei și a adolescenței. De acele momente când ai făcut ceva cu plăcere, fără să te gândești că vei face o carieră din asta. Poate ai petrecut o dată o oră meșterind la un articol de tâmplărie. Sau ai avut o perioadă când citeai foarte mult. Ori ți-a trezit curiozitatea rezolvarea unor probleme a PC-ului tău fără să ceri ajutorul cuiva. În perioada de început a vieții, interesele sunt pure 100%. Nu te gândești atunci dacă faci bani din acea activitate, dacă “se caută” sau nu pe piața muncii. Pur și simplu, în viața tuturor au existat niște mici lucruri care ne-au trezit interesul la un moment dat. Ulterior, poate ai renunțat la ele. Sau poate că nu. Dar ceea ce, te rog, acum este să te gândești la acele interese care ți-au captat atenția măcar pentru o perioadă. Pentru că doar după ce apare interesul, ia naștere și….
3) ….Pasiunea
Așa cum ți-am spus mai devreme, rareori pasiunea te ia prin surprindere dintr-o dată și nu-ți mai dă pace pentru tot resul vieții. Abia după ce conștientizezi existența unui interes, putem vorbi despre pasiune. Deci practic, pasiunea reprezintă repetarea unei activități care ți-a trezit întâi interesul. Simți nevoia să te întorci acolo. Uneori ca să te relaxezi, alteori ca să descoperi ceva nou. Dar pentru ca pasiunea să se poată transforma într-o carieră, ai nevoie de…
4) …Practică
Sunt sigură că ai auzit de teoria celor 10.000 de ore. Ea spune că în orice activitate profesională pe care o faci, ai nevoie de cel puțin 10.000 de ore pentru a ajunge de la nivel de novice la cel de expert. Nu știu cât de reală sau nu este această statistică, însă sunt sigură că doar practica te poate ajuta să parcurgi drumul de la o simplă pasiune la o carieră. Degeaba te pasionează orice lucru pe lumea asta, dacă nu îi oferi acestei pasiuni timpul necesar pentru a te dezvolta. Există milioane de oameni pasionați de aceleași lucruri ca și tine pe lumea asta, însă puțini dintre ei ajung să fie și recompensați pe măsură. Prin urmare, trebuie să-ți dedici timp pentru a exersa. Fie pe cont propriu, fie într-un cadru organizat, cum ar fi la un loc de muncă. Atunci când ai interes, pasiune și practic în mod constant ceea ce îți place, poți spune că ești fericitul posesor al unei cariere. Dacă vrei să ajungi la pragul următor, ai nevoie de…
5) …Vocație
În cartea pe care o citesc acum, Grit – Puterea pasiunii si a perseverenței, carte care m-a inspirat pentru scrierea acestui articol, există o parabolă care mi-a atras atenția foarte mult:
“Trei zidari sunt întrebați: “Cu ce te ocupi?
Primul spune: Pun cărămizi.
Al doilea spune: Construiesc o biserică.
Al treilea spune: Construiesc lăcașul lui Dumnezeu.”
Primul zidar are o meserie. Al doilea are o carieră. Al treilea zidar are o vocație.
Diferența dintre al treilea zidar și ceilalți doi este că acesta vede scopul cu sens din spatele meseriei și a carierei lui. Vocația apare doar atunci când pe lângă obiectivele salariale, ierarhice sau de dobândire a anumitor competențe profesionale, tu începi să vezi și care este menirea ta în interiorul sistemului în care lucrezi. Practic să fii capabil de a înțelege felul cum implicarea ta poate ajuta bunul mers al lucrurilor în domeniul tău de activitate și felul cum asta te poate ajuta să fii fericit. Da, să fii fericit. Pentru că viața ta profesională trebuie să contribuie activ la starea ta de fericire. Dar despre asta, vom vorbi mai pe larg cu altă ocazie. Până la vocație, începe cu interesul:) Descoperă-l! Tranformă-l într-o pasiune. Și apoi apucă-te să practici. De data asta fără să renunți și fără să schimbi macazul înainte de a construi ceva frumos în cariera ta:)
