Ți-ai căutat un anumit job specific în domeniul de care ești interesat. Te-ai documentat pe piața muncii și la un moment dat ai găsit anunțul ideal. Descrierea era fix ce te așteptai. Reputația companiei era bună. Ai aplicat cu mari emoții, iar când te-au sunat pentru interviu ai fost cel mai fericit. În ziua când ți s-a făcut oferta și ai acceptat-o, ai fost atât de încântat încât ți-ai invitat prietenii la o pizza ca să sărbătoriți. Gata cu joburile proaste pe care le-ai tot avut. A venit și vremea ta. Doar că…
După maxim trei luni de când te-ai angajat, lucrurile au luat-o un pic razna. Sarcinile pe care ai început să le primești nu mai semănau nici cu așteptările tale, nici cu descrierea jobului din anunț și nici cu ce ți s-a spus la interviu. Practic, din jobul de vis, a rămas doar titulatura. Pentru că tot ceea ce faci zilnic, este complet diferit.
De ce se întâmplă asta și ce ai tu de făcut acum?
1) Uneori, companiile nu sunt sigure de ce fel de poziție au nevoie
Chiar dacă sună absolut stupid (și nu doar sună, e stupid), chiar și companii cu prestigiu pe piață, nu au întotdeauna bine stabilit ce obiective au pentru o anumită poziție. Oare au nevoie de un om de marketing? De un om pe Social Media? Sau poate de vânzări? Așa că efectiv, aleg fie complet aleatoriu, fie aleg poziția care sună cel mai bine. Principiul lor? O să ne dăm seama pe parcurs în funcție de nevoile curente. Două luni poate ești pe marketing, trei luni pe customer service, două luni pe vânzări. Dacă îndrăznești să întrebi ce naiba se întâmplă, au oricum un răspuns bine pregătit: “Pentru că ești tânăr și nu ai experiență, este necesar să ne dăm seama atât noi, cât și tu, care este poziția pe care te potrivești cel mai bine. De fapt, acum noi te ajutăm. Nu deveni nerecunoscător.”. Însă adevărul este că nu ai nici cea mai vagă idee despre pozițiile de care au nevoie în companie. Trist, rușinos, dar adevărat.
2) De fapt, au nevoie de mai mulți oameni, dar vor să cheltuiască un buget mic, cu unul singur.
Deja oamenii au început să dea skip peste anunțurile în care cerințele jobului sunt prea multe și fac parte din zone variate de expertiză. Așa că aplică strategia: “Momeala”. Scot la înaintare jobul care sună cel mai bine. La interviu, încearcă să te entuziasmeze cât pot de mult, pentru că ulterior să-ți prezinte adevărata situație, atunci când ei cred că nu mai ai nimic de comentat.
3) Pentru unii e mai simplu să transformi o Regină într-un Nebun, decât să se folosească de alt Nebun.
Regina la șah este cea mai puternică piesă de pe tabla de joc. Poate face cam toate combinațiile de mutări pe care le execută celelalte piese. Dacă tu ești o persoană foarte competentă și pasionată de ceea ce faci, în loc să fie apreciat acest lucru, va fi gândit diferit. Dacă de exemplu, le pleacă din firmă o altă persoană care nu e angajată pe același post, le este mai ușor să se gândească să te mute pe tine temporar pe acea funcție, decât să angajeze pe cineva nou. Tu păstrezi vechea titulatură, același salariu, dar începi să ai alte responsabilități. E posibil ca postul pe care te-ai angajat să nu fie o poziție foarte profitabilă pentru companie, în timp ce poziția proaspăt eliberată să reprezinte o zonă fierbinte. Așa că te vor pune să faci total altceva. Principiul aplicat? Pentru că poți și pentru că ei pot.
4) Poziția pentru care ai aplicat, de fapt, nu există. Și nici nu vrea nimeni de la conducere să-i dea naștere. Dar ar suna așa bine, dacă ar fi adevărat…
Asta e cea mai tristă situație. Și se întâmplă, prea des, din păcate. De obicei, companiile mici sau medii, visează să aibă un anumit post. Să zicem Account Manager. Copiază un job description șmecher de la o agenție de publicitate. La interviu îți vând marea cu sarea. Dar când te angajezi, tu te trezești de fapt că ești agent de vânzări și facturist. Nimic din ceea ce ai sperat că vei face. Compania nu are nici forța financiară și nici inteligența de a oferi o adevărată valoare a celor scrise în anunț. Te compătimesc.
Ce e de făcut?
În afară de ultimul caz, pe care îl voi puncta separat, cred că cel mai onest este să ai o discuție deschisă cu managerul tău direct. Explică faptul că tu ai niște așteptări, că vrei să înveți cât mai multe din domeniul de care ești direct interesat și că îți dorești ca experiența ta să fie construită doar în acea zonă. Dacă e nevoie, forțează un pic nota și spune-le că dacă te-ar fi interesat un post cu sarcinile pe care ai început să primești, poate ai fi ales chiar altă companie. Și într-un final, dacă tot nu se înțelege mesajul, spune-le că nu ai de gând să-ți sacrifici o carieră în domeniul pe care vrei să lucrezi, doar pentru a avea un job unde nici măcar nu ți-ai dorit să ajungi. E posibil să-ți ofere o soluție, sau e posibil să-ți arate drumul spre ieșire. În orice caz, poartă această discuție cât mai repede.
În cazul numărul 4, tot ce am de spus este: Dă-ți demisia urgent. Nimic nu se va schimba într-o companie unde antreprenorii mint cu nerușinare. Nu crede nimic din porcăriile precum:
Vrem să creștem, dar până atunci, trebuie și tu să ne ajuți.
O să ai jobul pe care ți-l dorești, dar așteaptă să ne organizăm puțin.
Sunt minciuni sau prostii din capul unor oameni incapabili să ofere ceea ce promit.
Tic-tac. Tic-tac. Timpul trece. Nu sta prins într-un loc unde nu poți face nimic din ceea ce ai crezut că vei face. Crede-mă…Cine îți spune că visezi mult este fie un escroc, fie un mediocru. Cu niciunul din ei doi nu e bine să ai de-a face.
Sursă foto: busycreator.com, www.mscareergirl.com
